Institutul Naţional al Patrimoniului este, începând din februarie 2019, partener într-unul dintre cele mai importante proiecte de promovare a patrimoniului arheologic european prin intermediul datelor deschise şi a platformei Europeana.eu, şi anume Europeana Archeology.

Proiectul Europeana Archaeology este coordonat de Facultatea de Comunicare a Universităţii din Vilnius şi implică 16 parteneri din mai multe ţări europene, printre care şi România, în îndeplinirea unei misiuni importante: aceea de a spori calitatea conţinutului digital tematic şi accesul publicului european la patrimoniul arheologic al Europei (monumente şi clădiri istorice, situri arheologice şi peisaje culturale) prin dezvoltarea colecţiei tematice în platforma Europeana şi a capacităţii echipelor contributoare.

Proiectul îşi propune, aşadar,
• să prezinte - într-un mod cât mai bine documentat şi în acelaşi timp accesibil - patrimoniul arheologic european,
• să pună la dispoziţia publicului conţinut digital de înaltă calitate provenind de la echipele de cercetare din cele 16 ţări şi puse la dispoziţie, spre reutilizare, prin intermediul Europeana,
• să îmbunătăţească descoperirea conţinutului arheologic prin utilizarea de date deschise şi geo-date în mai multe limbi
• şi să furnizeze un set de servicii digitale şi asistenţă pentru agregatorii Europeana şi pentru furnizorii de conţinut.

INP participă din februarie 2019 la acest efort de redescoperire, promovare şi punere în valoare a patrimoniului arheologic prin formare şi activitate susţinută de documentare şi producere de conţinut pentru Europeana.eu.

Obiectivul echipei Direcţiei Patrimoniu Digital al INP - creşterea prezenţei arheologiei româneşti în Europeana.eu - este susţinut prin adăugarea constantă de conţinut nou despre siturile şi peisajele arheologice din România. Astfel, în primele 18 luni de proiect, echipa INP a reuşit să depăşească semnificativ cantitatea de date pentru care ne-am asumat responsabilitatea în proiect (1200 de intrări în platformă), ajungând la o contribuţie reală de: 538 de înregistrări de locuri de situri, monumente istorice şi peisaje; 2291 fotografii aeriene; 703 înregistrări de situri arheologice din Repertoriul Arheologic Naţional; 5393 rapoarte de săpături arheologice; 10 imagini aeriene de tip orto-foto-plan de rezoluţie înaltă, realizate prin zbor cu drona. Toate aceste resurse sunt documentate şi administrate de INP şi vin să întregească fondul de resurse dedicate arheologiei încărcate de diverşi actori instituţionali (muzee, institute de cercetare) până la începerea acestui proiect (aproximativ 8000 de resurse în Europeana, dintre care circa 2000 situri arheologice şi restul obiecte).

Asumarea şi asimilarea rapidă a noilor criterii de calitate ale Europeana (indexarea cu descriptori preluaţi din tezaurele internaţionale Art & Architecture Thesaurus (AAT), Geonames şi Wikidata) a crescut, astfel, capacitatea echipei Direcţiei Patrimoniu Digital, de a creşte prezenţa patrimoniului arheologic românesc în platforma Europeana.eu şi de a promova conţinut de calitate - atât la nivel local, cât şi la nivel European.

În plus, echipa INP este implicată în efortul de facilitare a adăugării de metadate de către agregatori şi furnizori de conţinut precum şi în activităţile de comunicare şi conştientizare - la nivelul publicurilor ţintă - a colecţiei de arheologie a platformei Europeana sau în cele de management şi sustenabilitate a proiectului.

Unul dintre obiectivele importante ale proiectului, dincolo de îmbogăţirea colecţiei tematice Arheologie în platforma Europeana şi promovarea acesteia, este asigurarea unor standarde de calitate sustenabile pe termen lung - prin îmbunătăţirea calităţii colecţiilor existente şi a metadatelor (prin actualizarea nivelului de calitate, de la Tier 1 la Tier 3 şi 4 - nivelurile maxime), dar mai ales prin dezvoltarea de vocabulare şi servicii digitale şi de asistenţă utile contributorilor de cursă lungă, de care Europeana Archeology şi publicul european are atâta nevoie.

Rezultatele proiectului „Europeana Archaeology" vor aduce beneficii întregului lanţ de valorificare a patrimoniului cultural digital, şi anume:
• profesioniştilor: arheologi, istorici, instituţiilor memoriei;
• deţinătorilor de conţinut digital
• sectorului educaţional;
• antreprenoriatului creativ;
• funcţionari publici din Direcţiile Judeţene pentru Cultură;
• turismului cultural;
(nu în ultimul rând) publicului larg.