[Identifying solutions for labor market imbalances in the cultural heritage sector in the Danube region by improving its accessibility to young professionals]

 

Proiectul CultHeRit - Identificarea soluțiilor pentru disparități ale pieței muncii din sectorul patrimoniului cultural în regiunea Dunării prin îmbunătățirea accesibilității pentru tineri profesioniști a fost selectat pentru sprijinul Programului Interreg Dunărea și își propune să optimizeze piața muncii prin inducerea unor schimbări pozitive în practicile de angajare aplicate în prezent în sectorul patrimoniului cultural. Acest lucru se va realiza prin definirea și aplicarea unui model de angajare în instituțiile de patrimoniu cultural din țările participante din regiunea Dunării. 

 

Proiectul va fi implementat pe parcursul a 30 de luni (01.01.2024 – 30.06.2026) în cadrul parteneriatului dintre 13 instituții și organizații din 8 țări[1], coordonate de Muzeul de Arte Aplicate din Ungaria [IMM] – lider de proiect și de următorii parteneri: Muzeul de Arte Aplicate [MAK] și Platforma Culturală a Austriei de Sus [KUPF] – Austria; Institutul Național al Patrimoniului [INP], Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei [MNIT] și Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor [AJOFMBH] – România; Institutul Republican pentru Protejarea Monumentelor Culturale [RIPCM], Institutul Intermunicipal Subotica pentru Protejarea Monumentelor Istorice [IPCMS] și Sindicatul angajaților din instituțiile culturale [SKS] – Serbia; Muzeul de Arte Decorative [UPM] – Cehia; Institutul pentru Protejarea Patrimoniului Cultural-Istoric și Natural [IPC] – Bosnia și Herțegovina; Muzeul de Arte și Meșteșuguri [MUO] – Croația; Centrul de Cercetare și Educație „Mansion Rakičan” [RIS] – Slovenia.

 

Atractivitatea unei cariere în sectorul patrimoniului cultural a scăzut în ultimele decenii, cauzele principale raportându-se la salarizarea redusă și la faptul că angajatorii nu au reușit să introducă practici inovatoare de angajare pentru a contrabalansa recompensa financiară modestă. Întrucât nu există un parcurs definit pentru carieră și nici un model de angajare și de integrare a tinerilor-profesioniști în sectorul patrimoniului cultural, tinerii absolvenți ai unor universități de profil nu ajung să fie pregătiți în concordanță cu oferta de pe piața muncii generată de potențialii angajatori. În același timp, angajatorii sunt nevoiți să aplice practici ce se reflectă din statutul juridic special al angajaților și a tipului de muncă din sectorul patrimoniului cultural. Toate acestea au condus la disparități pe piața sectorială a muncii. Parteneriatul CultHeRit, format din treisprezece instituții motivate, se angajează în următoarea perioadă să dezvolte soluții comune pentru a inversa procesele menționate, pentru a îmbunătăți accesul la locuri de muncă și pentru a oferi cariere stabile și satisfăcătoare profesional pentru tinerii absolvenți și profesioniști.

 

Pentru a contribui la stoparea fenomenului de exod al tinerilor profesioniști din sectorul patrimoniului cultural – ce se manifestă atât la nivel sectorial (de la moștenirea culturală la sectoare lucrative incidente), cât și la nivel teritorial (mai pregnant în regiunea sudică și estică) – parteneriatul multidisciplinar din regiunea Dunării urmărește să inducă schimbări pozitive ale practicilor actuale de angajare în institutele și muzeele din regiunea Dunării. Prin creșterea accesului la sectorul patrimoniului cultural pentru tinerii profesioniști, proiectul CultHeRit va contribui la încetinirea și inversarea migrației tinerilor cu studii superioare și la reținerea forței de muncă calificate în instituțiile vizate, sporind în același timp diversificarea forței de muncă sectoriale. 

Obiectivul proiectului va fi îndeplinit printr-o serie de activități, anume: 

-         Realizarea analizei transnaționale a practicilor de angajare în institutele și muzeele din sectorul patrimoniului cultural în regiunea Dunării;

-         Definirea modelului general de angajare a tinerilor-profesioniști la nivelul parteneriatului;

-         Aplicarea modelului prin angajarea unui tânăr-profesionist timp de 1 an în 10 instituții parte din consorțiul proiectului;

-         Evaluarea și îmbunătățirea modelului aplicat din trei perspective: a tânărului-profesionist, a angajatorului și a experților externi; 

-         Optimizarea modelului general de angajare a tinerilor-profesioniști pentru a fi utilizat ulterior la nivel regional; 

-         Elaborarea Studiului transnațional privind accesul la locuri de muncă și situația angajărilor în institutele și muzeele din sectorul patrimoniului cultural;

-         Elaborarea Strategiei transnaționale privind îmbunătățirea accesului la locuri de muncă și a situației angajărilor în institutele și muzeele din sectorul patrimoniului cultural;

-         Derularea unei campanii de vizibilitate și advocacy. 

 

Institutul Național al Patrimoniului, atât cu experiența acumulată în coordonarea unor inițiative și programe europene și într-o serie de proiecte cofinanțate din fonduri europene nerambursabile, cât și prin activitatea sa privind găsirea soluțiilor pentru schimbările generaționale și motivarea profesioniștilor din sectorul de referință, contribuie în proiectul CultHeRit din perspectiva instituției centrale care inițiază și pune în aplicare politici publice în domeniul protejării patrimoniului cultural în România. 

 

Institutul Național al Patrimoniului [INP] este implicat în toate activitățile proiectului. Rolul cel mai important al INP este cel de coordonator al grupului de lucru al părților interesate la nivel național. Acesta va funcționa ca o platformă națională pentru discutarea temelor abordate de proiect și va avea atât rol de consultare, cât și rol de sprijin în diverse domenii și specializări. Printre subiectele abordate în cadrul întâlnirilor grupului de lucru se vor afla: statutul juridic și condițiile de angajare, egalitatea de gen, accesul la locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități și grupuri defavorizate, fezabilitatea soluțiilor identificate la nivel de parteneriat în context național etc. Membrii grupului de lucru vor contribui la definirea unui model de angajare general și dezirabil, la elaborarea unor recomandări în timpul testării modelului de angajare, la adaptarea și modificarea acestuia pentru a aduce o contribuție reală la îmbunătățirea situației ocupării forței de muncă din sectorul patrimoniului, cât și la elaborarea de analize și colectarea de date. 

Prima etapă a proiectului este dedicată elaborării analizei transnaționale a practicilor de angajare prin furnizarea și colectarea de date pe baza metodologiei dezvoltată în cadrul consorțiului, care va viza analiza condițiilor actuale și a dinamicii de pe piața muncii din sectorul patrimoniului. INP va colabora cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei pentru a colecta date, pentru a efectua analize ale practicilor locale de angajare, pentru a analiza programele universitare relevante și pentru a investiga așteptările studenților privind angajarea în sectorul patrimoniului cultural.

 

Alături de toți ceilalți parteneri ai proiectului, INP va contribui la definirea unui model general de angajare a tinerilor-profesioniști, care să fie aplicabil la nivelul țărilor din care fac parte partenerii proiectului. Această etapă va consta în găsirea unei soluții dezirabile și în același timp viabile pe scară largă pentru recrutarea și angajarea tinerilor-profesioniști și păstrarea acestora în sector. 

După adaptarea la reglementările naționale, INP, precum și alți nouă parteneri ai proiectului, vor testa aplicabilitatea modelului prin angajarea timp de 1 an a unui proaspăt absolvent în unul din domeniile aflate în deficit de personal în institut. În acest timp, tânărul-profesionist va lucra sub îndrumarea unui mentor și întregul proces va fi monitorizat pentru îmbunătățire.

După finalizarea acestei etape, INP va contribui la definitivarea modelului de angajare și va transfera elemente ale acestuia în practicile interne ale institutului din domeniul resurselor umane. 

 

Nu în ultimul rând, INP va realiza demersuri pentru ca subiectul să ajungă la factorii decizionali cu competențe în domenii relevante și care pot contribui la atingerea obiectivului general al proiectului. Pe baza Studiului și a Strategiei transnaționale privind accesul la locuri de muncă și situația angajărilor în institutele și muzeele din sectorul patrimoniului cultural, dar și a rezultatelor din alte activități ale proiectului, INP va contribui la campania de vizibilitate și de advocacy. Aceasta se îndreaptă atât către informarea factorilor decizionali privind situația forței de muncă din sectorul patrimoniului cultural, conform documentelor ce au la bază date reale, cât și către implementarea unor soluții identificate referitoare la provocările cu care se confruntă sectorul patrimoniului cultural privind resursele umane.

 

În cele din urmă, proiectul CultHeRit se străduiește să se asigure că sectorul patrimoniului cultural devine și rămâne un loc de muncă atractiv, care oferă o carieră ce vizează dezvoltarea profesională a tinerilor angajați, și își propune să contribuie la reținerea forței de muncă calificate, sporind în același timp diversitatea ocupațională și de vârstă în sector. 

 

Programul de Cooperare Transnaţională Dunărea este un instrument de finanţare al Interreg care urmăreşte îmbunătăţirea aplicării politicilor şi programelor de dezvoltare regională în zona Dunării. În dorinţa de a atinge un nivel înalt şi foarte omogen de integrare teritorială, programul DTP acţionează ca un vector şi un pionier în politicile transnaţionale. Prin ele se obţin rezultate tangibile şi mecanisme eficiente de asociere între diverşii parteneri europeni, care accesează cu succes instrumente financiare EU. Programul finanţează proiecte de dezvoltare şi implementare practică a politicilor cadru, instrumente, servicii şi proiecte pilot.

Proiectul CultHeRit - Identificarea soluțiilor pentru disparități ale pieței muncii din sectorul patrimoniului cultural în regiunea Dunării prin îmbunătățirea accesibilității pentru tineri profesioniști este implementat în perioada ianuarie 2024 – iunie 2026 și are un buget total de 2.043.590 euro, din care 1.634.872 euro finanțare nerambursabilă.

[1] Austria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Cehia, Ungaria, România, Serbia și Slovenia.