În calendarul creștin-ortodox, în ziua de 14 septembrie este celebrată Aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos și înălțarea ei solemnă de către episcopul Macarie al Ierusalimului. 

În cultura populară românească, crucea este un simbol des folosit, fie că străjuieşte morminte sau case, fie că protejează răscruci sau hotare, fie că este pictată și dată de pomană pentru morți alături de o punte peste apă, fie că este purtată la gât, fie că este un element decorativ al portului popular ori al ouălor încondeiate, fie că este sculptată pe troițe etc. 

Astfel, fotografiile realizate de Iuliana Băncescu, în anul 2010, ne înfățișează o radiografie a elementelor de patrimoniu material și imaterial din anumite comunități tradiționale de creștini-ortodocși din județul Gorj. 

Despre crucile de hotar de pe Valea Arieşului, legendele locale spun că au fost puse pentru stăvilirea epidemiei de ciumă ce s-a abătut asupra acestui ţinut. Localnicii le considerau danii și jertfe aduse lui Dumnezeu din munca lor. 

Crucile de hotar de pe Valea Arieșului sunt repere spirituale, istorice și culturale, amintind de civilizația pastorală de pe culmile și văile munților din Țara Moților. Rolul lor protector pentru oameni și animale este și astăzi recunoscut. Sunt repere spaţiale ale oamenilor locului. Le afli la orice pas - prin grădini, prin fânețe, pe munți, la morminte, lângă case și biserici, pe stânci.